România, țintă a mesajelor pro-Kremlin: De la online la spațiul public
Un număr semnificativ de cetățeni români se dovedesc a fi receptivi la mesajele care promovează narative favorabile Rusiei, iar acestea pătrund din ce în ce mai mult din mediul online în viața de zi cu zi. Mesaje precum „Rusia nu este dușmanul meu” au început să apară în spații publice, inclusiv pe afișe sau în discuții informale.
Specialiștii avertizează că această tendință face parte dintr-o strategie mai amplă, una care vizează slăbirea coeziunii sociale și erodarea sprijinului pentru Ucraina. Printre mesajele circulante se numără și cele care îi incită pe tineri să se alăture forțelor militare ruse, ceea ce indică o amplificare a eforturilor de influențare.
Datele sociologice recente arată, de asemenea, o anumită susceptibilitate a opiniei publice față de discursuri autoritare. Aproape jumătate dintre români consideră că perioada pre-1989 a fost mai bună, iar această percepție este exploatată în campaniile de dezinformare.
Expertul în comunicare publică Dumitru Borțun subliniază că vulnerabilitatea nu provine neapărat dintr-o nostalgie autentică, ci mai degrabă dintr-o nemulțumire față de deficiențele democrației actuale. Lipsa de încredere în instituții și percepția corupției creează un teren fertil pentru mesajele care promit stabilitate și ordine, indiferent de sursă.
Fără eforturi consistente de consolidare a democratiei, de modernizare a administrației și de creștere a transparenței, România rămâne expusă acestor tactici hibride. Este necesară o conștientizare mai mare a riscurilor și o implicare activă a societății în contracararea dezinformării.
