Reglementarea pensiilor private, sub semnul întrebării constituționale
Noul proiect de lege privind retragerea fondurilor din pilonul II al pensiilor a stârnit dezbateri aprinse și întrebări legate de conformitatea sa cu Constituția. Inițiativa, care vine după aproape două decenii de la implementarea sistemului, schimbă regulile de acces la economiile private ale românilor.
În loc să permită retragerea integrală a sumelor acumulate, legea prevede că doar 25% din bani pot fi eliberați imediat, iar restul va fi plătit eșalonat pe o perioadă de zece ani sau transformat într-o pensie viageră. Excepție fac doar cazurile în care suma totală este sub valoarea a 12 indemnizații sociale.
Criticile la adresa proiectului sunt multiple. Unii experți susțin că modificarea regulilor după atâția ani de contribuții încalcă principiul neretroactivității legii și poate fi considerată o atingere la dreptul de proprietate. Avocați și foști judecători constituționali avertizează că aceste prevederi ar putea fi contestate cu succes la Curtea Constituțională.
Pe plan politic, dezbaterea a evidențiat și diviziuni. Dacă unele formațiuni susțin că reglementarea se aliniază la practicile europene, altele resping măsura, considerând că statul nu are dreptul să impună restricții privind economiile personale ale cetățenilor.
Economiștii remarcă faptul că, deși modificările fiscale sunt frecvente, schimbarea regulilor de retragere a fondurilor de pensii private după atâția ani reflectă o problemă profundă de reglementare tardivă. Această întârziere a transformat o problemă administrativă într-un subiect de conflict public și constituțional.
Dacă normele ar fi fost stabilite clar de la bun început, situația actuală ar fi putut fi evitată. În absența unui cadru legal clar și stabil, mii de români care au economisit zeci de ani se confruntă acum cu incertitudine și cu posibilitatea unor litigii prelungite.
