Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia: „Nu mai pot contribui într-un climat ostil”
Dragoș Anastasiu a părăsit funcția de vicepremier, după zile de presiune publică și politică legate de implicarea sa într-un dosar de corupție. Într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, el a explicat motivele plecării, invocând un mediu ostil și o campanie continuă de denigrare.
Anastasiu a recunoscut că a luat decizia după consultări cu premierul, pentru a nu afecta Guvernul. „Când deranjezi anumite interese, reacția este inevitabilă”, a declarat, făcând referire la reformele pe care le-a inițiat în domeniul eficientizării companiilor de stat.
Dosarul ANAF și presiunile asupra afacerilor
Pe fondul acestor reforme, a reapărut în spațiul public un dosar mai vechi, legat de relația dintre firmele sale și o funcționară ANAF între 2009 și 2017. Anastasiu a explicat că, în acea perioadă, compania sa a fost supusă unor controale fiscale prelungite, iar blocarea rambursărilor de TVA a creat dificultăți financiare majore.
„Am fost nevoit să accept o soluție propusă de inspectori pentru a salva afacerea și locurile de muncă”, a recunoscut el, subliniind că nu a beneficiat personal de aceste aranjamente. Ulterior, firma a refăcut toate documentele și a plătit sume mai mari decât era necesar.
Critici și apel la schimbare
Demisia sa a fost cerută de mai multe partide și organizații, care au considerat că prezența sa în Guvern subminează credibilitatea reformelor. Anastasiu a înțeles criticile, dar a lansat un apel la antreprenori și instituții să nu renunțe la eforturile de modernizare.
„Statul român trebuie să fie partener, nu opresor”, a spus el, criticând metodele abuzive ale unor autorități fiscale. „Dacă vrem o țară normală, trebuie să respingem comportamentele care îngroapă inițiativa privată.”
Ce urmează?
Anastasiu a asigurat că reformele pregătite vor continua, deși el nu va mai fi implicat. „Am contribuit cât am putut, dar acum e nevoie de oameni neatinși de controverse”, a concluzionat.
Cazul său ridică întrebări legate de presiunile asupra mediului de afaceri din România și de necesitatea unei justiții fiscale echitabile.