Criza de încredere în stat alimentează extremismul politic
În contextul în care justiția română încă nu a soluționat dosare emblematic precum Revoluția din 1989, Mineriada sau evenimentele de la 10 August, populația își pierde treptat încrederea în instituțiile statului. Specialiști avertizează că acest vid de legitimitate creează un teren fertil pentru partidele cu discursuri radicale.
Potrivit analiștilor, nemulțumirea civică a crescut alarmant, iar procentul potențial al populismului radical ar putea atinge cote istorice în următorii ani. Lipsa de transparență și incapacitatea sistemului de a face justiție în dosarele sensibile alimentează teoriile conspirației și sentimentul că există „cetățeni de rangul întâi” care beneficiază de impunitate.
Un editor specializat în istorie explică că amânarea cronică a proceselor și nepedepsirea faptuitorilor au condus la o percepție generalizată că unele dosare au fost intentional blocate. Această narativă, combinată cu insuccesul reformelor sistemice, determină cetățenii să caute alternative politice extreme, promițătoare de schimbări radicale, deși adesea nerealiste.
Datele sociologice reflectă o nostalgie tot mai pregnantă față de perioada pre-1989, cu o majoritate covârșitoare considerând că siguranța publică era superioară în trecut. Parlamentul, Guvernul și Președinția se numără printre instituțiile cu cel mai scăzut nivel de încredere.
Expertul consultat subliniază că singura soluție viabilă este implementarea curajoasă a reformelor sistemice. În absența unor rezultate vizibile, discursul extremist, deși demagog, capătă din ce în ce mai mult teren în spațiul public românesc.
