AUR își construiește strategia electorală pe tema migrației

Partidul AUR pare să fi găsit un nou pilon al discursului său politic, orientându-se către tema migrației, după modelul unor formațiuni suveraniste din vestul Europei. Analiștii politicii românești observă că această temă, deși mai puțin prezentă în spațiul public local, ar putea câștiga teren în perspectiva alegerilor din 2028-2030.

Retorica anti-imigrație a constituit un instrument cheie în ascensiunea unor partide extremiste din țări precum Marea Britanie, Germania sau Franța, iar acum această strategie pare să fie preluată și de formațiuni autohtone. Recent, un reprezentant AUR a făcut un apel public prin care îndemna cetățenii să nu mai accepte comenzi de la livratori non-români, sugerând că astfel se încurajează aducerea de forță de muncă necalificată din Asia și Africa.

Specialiștii explică că acest gen de mesaj se bazează pe teama de a pierde locul de muncă și de potențiale conflicte sociale, teme care au avut succes în alte state europene. Totuși, unii observatori subliniază că partidele suveraniste trec printr-o criză de discurs, iar retorica anti-imigrație nu este întotdeauna adaptată realității românești.

În ultimele zile, atenția publică a fost atrasă de un incident dintre muncitori români și nepalezi dintr-o fabrică din Baia Mare, eveniment care a readus în prim-plan dezbaterea privind prezența lucrătorilor străini. Experții notează că astfel de episoade ar putea consolida discursul anti-imigrație și ar putea atrage noi categorii de simpatizanți.

În ciuda acestor discursuri, economia românească se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă, estimat la peste 600.000 de persoane. Companiile recurg din ce în ce mai mult la angajarea de cetățeni non-UE, existând deja aproape 141.000 de lucrători străini în sectoare cheie. Motivele principale pentru care firmele optează pentru această variantă, în ciuda costurilor suplimentare, sunt stabilitatea și predictibilitatea pe termen lung pe care o oferă acești angajați.

Statisticile oficiale indică faptul că peste 3 milioane de români trăiesc în alte state membre ale UE, iar estimările neoficiale vorbesc de aproape 5,6 milioane de cetățeni plecați peste hotare. Acest exod al forței de muncie autohtone face ca aducerea de muncitori străini să fie, în multe cazuri, o necesitate economică.